Feeds:
Posts
Comments

Archive for March, 2013

Read Full Post »

Read Full Post »

Poveste cu talc

Privind prin gaura din perete, un soricel vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand un pachet.
“Oare ce se afla acolo?” se intreba soricelul. A fost ingrozit sa vada ca in pachet era o capcana pentru soareci.
Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce vazuse.
“Este o capcana pentru soricei in casa! Este o capcana pentru soricei in casa!”
Gaina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus:
“Domnule soarece, iti pot spune doar atat. Inteleg ca este o problema grava pentru dumneata, dar
nu are nici o consecinta asupra mea. Nu pot fi deranjata de aceasta informatie”.
Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse: “Este o capcana pentru soricei in casa!”
Porcul a fost impresionat, dar a raspuns: “Regret domnule soarece, nu pot face nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti
sa fii sigur ca esti in rugaciunile mele viitoare”
Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a si ei: “Este o capcana pentru soricei in casa!”
Vaca i-a raspuns: “Wow, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar in ceea ce ma priveste pe mine aceasta capcana nu ma
poate rani in nici un fel.”
In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si s-a decis sa infrunte de unul singur capcana. In acea
noapte s-a auzit un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana. Sotia fermierului se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza
intunericului nu a vazut ca in capcana era coada unui sarpe mare si veninos. Asa ca acesta o muscase.
Fermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra mare.
Toata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui, asa ca fermierul se duse si sacrifica gaina.
Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea.
Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar ca sa ii poata hrani fermierul taie si porcul.
Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. La inmormantare au venit atat de multe persoane incat
fermierul a sacrificat si vaca pentru a-i hrani pe toti.
Soricelul privea acum prin gaura din perete cu multa tristete…

Morala: Toti suntem intr-o calatorie numita viata. Atunci cand auzi ca cineva are o problema si crezi ca nu te priveste, adu-ti aminte ca daca unul dintre noi este amenintat, noi toti suntem in pericol.

 

Read Full Post »

Norocul si fericire

 „ Cuvintele noroc si dragoste sunt adeseori folosite impreuna. Exista unele notiuni bine stabilite cum ar fi ’’noroc la femei” sau ’’noroc la joc’’. Chiar si numai din compararea acestor doua expresii se  poate vedea cit de multe intelesuri are cuvantul noroc. ”Noroc la joc” inseamna ca faci apel la hazard. Asa numitul joc de noroc nu cere pricepere, indeminare, ascutime de spirit, nu cere un exercitiu de ani de zile, asa cum cere jocul de sah. Maestrul de sah nu „are noroc” in sensul ca il ajuta hazardul; atunci cind „a avut o mana norocoasa” sau „a facut o miscare fericita’’ el datoreaza asta judecatii pe care facut-o. Intrucat cuvintele noroc, fericirea si dragostea sunt adesea folosite laolalta si de voi, este cazul sa va rog sa va ganditi si sa-mi spuneti ce intelegeti voi prin fericire.

Cand v-ati simtit fericiti? Atunci cand v-a reusit ceva. Cand eforturile voastre au fost incununate cu succes v-ati simtit veseli si bine dispusi. Cand ati izbutit sa invingeti anumite greutati, sa va biriuiti comoditatea, sa ajutati un om, sa faceti  cuiva o bucurie, atunci de fiecare data, v-ati simtit patrunsi de sentimentul acesta inaltator, numit fericire .

Dar si atunci cand un alt om, un prieten sau o prietena, vi s-a consacrat, v-a jertfit o parte din timpul sau, din viata sa, a vorbit  cu voi, a umblat, a invatat, a muncit, si s-a antrenat cu voi, v-ati simtit cuprinsi de acel sentiment de cald, linistitor de fericire. E un sentiment foarte complex aceasta „fericire”. Si iubirea isi are locul ei bine determinat in cadrul acestui sentiment.A te darui unui om si a primi daruirea sa fac de asemenea parte din fericirea omului.

Goethe spune: „Suprema fericire a oamenilor este totusi personalitatea lor”. Contrazice aceasta expresie parerea noastra ca fercirea unuia nu este posibila decat intr-o societate fericita? Catusi de putin. Ce este personalitatea? Putem numi pe un om care se limiteaza la sine insusi si care traieste numai pentru sine insusi o personalitate? Personalitatea poate fi conceputa numai in cadrul societatii si pentru societate. Numim personalitati oameni care s-au cultivat si desavarsit atat de mult, incat au devenit pentru ceilalti exemplu si model.

Adevarata fericire se cucereste intotdeauna prin lupta.

La fel se intampla si norocul in dragoste. In ce  consta acest titanic si nemarginit sentiment de fericire de care este cuprins omul cand si-a gasit un tovaras iubit, sentiment care creste prin daruirea finala, reciproca, a celor doi, pana la cele mai inalte culmi si cele mai adanci strafunduri? Sentimentul acesta consta in increderea unuia in celalalt, in constiinta de a nu mai fi singur si de a fi gasit in celalalt un al doilea eu, un camin, precum si de a ti-l apropia pe celalalt in aceeasi masura si de a-i oferi un camin. Mai tarziu, peste cativa ani, veti trai voi insisi sentimentul ca in ceea mai intima imbratisare erotica putem fi pe deplin satisfacuti, pe deplin multumiti, pe deplin fericiti, numai atunci cand celalalt simte acelasi lucru.

Afectiunea reciproca, nevoia de apropiere a unuia fata de celalalt sint manifestatrea exterioara a acestui sentiment. Adevarata fericire se obtine numai prin daruirea de bunavoie. Nici o a alta daruire, cuma ar fi de pilda cea cumparata, escrocata, sau silita intr-un fel oarecare, nu aduce fericire. In anumite imprejurari ea poate da o scurta placere, urmata insa de scarba, dispret, mustrari de constiinta, dupa structura sufleteasca a fiecaruia. Dar ceea ce cautam noi este fericirea: fericirea in munca, fericirea in intreaga viata, fericirea in dragoste. In Imnul mondial al tineretului voi cantati despre „fericirea colectivului”. Unii cred ca fericirea in colectiv si fericirea in doi ar fi lucruri opuse. Nu este adevarat. Ele se completeaza, ba chiar se conditioneaza reciproc.Cine are incredre deplina intr-un om gaseste cu usurinta calea spre  altii. Cine a fost inselat sau indus in eroare de un om o data sau de mai multe ori, se instraineaza adesea si de colectivitatea, devine un izolat, un pustnic, un mizantrop. De aceea, este important sa invatam a iubi, sa invatam a fi fericiti impreuna, ceea ce este cu totul altceeva decat a profita pentru a nu lasa sa-ti scape o simpla placere trecatoare. Pentru a putea fi fericiti, trebuie sa dai posibilitatea celuilalt sa se afirme, trebuie sa gandesti si la el, trebuie sa existi si pentru el. Fericirea inseamna doar arareori „a avea” si niciodata „a voi sa ai”. Ea disapre din fata mainilor care se intind lacome spre ea, la fel cum dispare o ceata pe care incerci s-a prinzi in causul palmei. In schimb ea vine, ca de la sine, la oricine daruieste,la oricine se daruieste unei cauze sau unui alt om.

Cine se daruieste artei culege din partea ei o adanca fericire, cine se daruieste unei activitati este rasplatit de ea cu fericire, cine se daruieste unui om , unui prieten, sau unei iubite devine fericit.

Aceia dintre voi care sint mai invarsta obiecteaza ca au suferit dezamagiri destul de des. Fiti atenti la sensul cuvintelor. Daca ai fost dezamagit, inseamna ca inainte de asta te-ai amagit  sau te-ai lasat amagit, cu alte cuvinte ai dat peste intriga, minciuna sau superficialitate. Intr-un asemenea caz, nu este de mirare daca intr-o buna zi intriga se destrama, daca minciuna se descopera, daca esti dezamagit. In alte cazuri te-ai inselat singur, ti-ai inchipuit lucruri care nu erau, n-ai fost destul de atent. N-ai vrut sa vezi ceea ce era in realitate, si ti-ai imaginat ca ar fi reale tocmai cele ce doreai sa vezi. Si autoinselarea dispare  intr-o buna zi, si locul ei il ea dezamagirea. In fond, dezamagirea nu este un lucru rau; ea reprezinta victoria adevarului si realitatii; ea nu poate fi niciodata in niciun caz motiv de desperare sau de indoiala fata de alti oameni si de tina insuti. Dezamagirea este mesterul care ne arata unde trebuie cautate adevaratele valori. Cel dezamagit trebuie sa porneasca la drum si sa le caute.” [Rudolf Neubert]

Read Full Post »

DRAGOSTE

“Inteligenta fara dragoste, te face pervers.

Justitia fara dragoste, te face implacabil.

Diplomatia fara dragoste, te face ipocrit.

Succesul fara dragoste, te face arogant.

Bogatia fara dragoste, te face avar.

Supunerea fara dragoste, te face servil.

Saracia fara dragoste, te face orgolios.

Frumusetea fara dragoste, te face ridicol.

Autoritatea fara dragoste, te face tiran.

Munca fara dragoste, te face sclav.

Simplitatea fara dragoste, isi pierde valoarea.

Legea fara dragoste, te supune.

Vorbele fara dragoste, te fac introvertit.

Politica fara dragoste, te face egoist.

Credinta fara dragoste, te face fanatic.

Crucea fara dragoste, reprezinta tortura.

VIATA FARA DRAGOSTE… ISI PIERDE SENSUL…”

Read Full Post »

Read Full Post »

Read Full Post »

Older Posts »

CARTEA E O VIAŢĂ

Răsfoieşte-o împreună cu noi

Cine citeşte să înţeleagă!

"The only thing necessary for the triumph of evil is that good men do nothing" (Edmund Burke)

razboiul sufletului

"Nu voi fi un om obisnuit pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar" - Peter o'Toole

Strop de lumina

Aş vrea să fac cu tine ceea ce face primăvara cu cireşii...

Georgiana

Scris din suflet pt suflet

Teologia Şahului

Just another WordPress.com site

Misiunea Preotesei

Bucuria de a fi împreună

Proverbe şi zicători, folclor

Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl Ziditorul, dar mai cred și-n neamul meu, înfrățit cu dorul.

Citesc.blog

Pasiune pentru cărți

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

agnus dei - english + romanian blog

'That I may know Christ and the power of His resurrection. Philippians3:10

Părintele Vasile Antonie

Un păcătos într-o țară de sfinți

Blogul omului frumos

Blogul omului frumos

Lorellei

Ma numesc Georgiana

Ilinca Ioghen

Călătoresc: cu gândul, cu inima, cu sufletul, cu picioarele, cu toată ființa, căutând lucrurile care să-mi aducă bucurii nemărginite

prietendevremerea

O vorba buna